Țările Române în epoca lui Mihai Viteazul

În anul 1600, Mihai Viteazul realiza visul de secole al românilor: unirea sub un singur sceptru a țărilor românești. Această hartă extraordinară surprinde momentul istoric când Transilvania, Țara Românească și Moldova formau pentru prima dată un stat unitar român.

Documentul cartografic prezintă organizarea administrativă și militară a teritoriilor unite, cu așezările importante din epoca domnitorului care a intrat în legendă. Detaliile cartografice ”povestesc” fără cuvinte despre viziunea politică și militară a viteazului domn. Harta conține informații, note, ani, simboluri și marcaje relevante despre expediții de cucerire și de retragere, despre bătalii și momente importante trecute grafic exact în locul unde s-au întâmplat.

În cuprinsull Țării Moldovei observăm prezența localităților, Vișnița, Cernăuți, Hotin, Soroca, Orhei, Chișinău și Cahul. Mai târziu, ele vor fi adevărate județe în Bucovina și Basarabia în cadrul României Mari, atunci când aceasta a fost organizată doar pentru aproximativ 8 ani în formula administrativă inedită a celor 76 de județe. Este interesant de observat, pe teritoriul Marelui Principat Transilvan, chiar la graniță, prezența la vest a importantului oraș Debrețin, la sud menționarea Scaunelor Săsești iar la sud-est a „Scaunelor Secuești” (Sedeș Siculorum – scaunele de judecată).

În estul hărții sunt notați atât tătarii cât și Tătarii de Bugeac (numiți mai târziu dunăreni) care sunt combinația dintre tătari și nogai și care au format pentru o vreme hoarda Bugeacului. Tătarii sunt menționați deoarece de-a lungul istoriei au reprezentat un real pericol și au întreprins multe raiduri și atacuri. Trebuie observat faptul ca la vremea când Țările Române erau unite sub domnia lui Mihai Viteazul, acestea nu aveau ieșire la Marea Neagră deoarece teritoriul respectiv era sub influența otomanilor și parțial a tătarilor.

La vest harta cuprinde Pașalâcul Timișoara (o surpriză pentru unii) organizat în sangiacuri (steaguri) care erau niște diviziuni administrative. Banatul intrase în sfera de influență a Imperiului Otoman după prăbușirea Regatului Maghiar (Mohács 1526). Spre deosebire de Transilvania, care a reușit să-și păstreze statutul de principat autonom sub suzeranitatea Porții, Banatul a fost ocupat direct de otomani și transformat într-un pașalâc. Era condus de un beglerbeg și a rămas sub acest control 164 de ani, mai exact până în anul 1716 când a fost cucerit de armatele habsburgice.

Pe lângă farmecul acestor elemente istorice se remarcă Hotarul lui Mihai Viteazul, dar și marcajul coloristic al vecinătății cu Regatul Poloniei, cu Pocuția, Austria si Turcia. Tainica Stemă Unită a lui Mihai Viteazul, portretul și titulatura sa completă, precum și descrierea originală în limbaj vechi a contextului istoric favorabil unirii celor trei principate în cadrul „vechei Dacii”, întregesc conceptul grafic al hărții, care devine o adevărată ”piatră de hotar” în panoplia de onoare a hărților dedicate unirii.