Descoperiți o selecție de hărți istorico-geografice fascinante, din trecutul enigmatic al României și al lumii.

Reproducere după o hartă excepțională a Daciei și Moesiei, realizată în limba latină la Anvers in Belgia. Ediția actuală este îmbogățită grafic, dar fidelă cartografic originalului. Legenda și descrierea sunt în limba română pentru a facilita o mai ușoară înțelegere a hărții (sunt asociate provinciile Daciei cu regiunile istorice românești).

Descoperiți fabulosul tărâm al cartografiei istorice medievale prin această hartă emblematică care ne propune un amestec vizual captivant de geografie, credință și artă. Este una dintre cele mai importante hărți vechi ale lumii care s-a păstrat în condiții bune și singura de acest fel despre care se cunoaște că a fost inclusă într-o carte de rugăciuni cunoscută sub numele de psaltire. Varianta actuală este reconstruită și redesenată digital pe anumite porțiuni deteriorate, oferind astfel o imagine fidelă cartografic originalului, dar net superioară dpdv. estetic și visual.

Această hartă este crucială pentru neamul nostru. Ea reprezintă momentul cheie din istoria românilor, nu neapărat din perspectiva teritoriului, ci la nivel de conștiință națională, pentru că a validat dpdv. politic, administrativ ceea ce noi am știut dintotdeauna. Anume, faptul că cei de un singur neam, o singură limbă și o singură credință, suntem o singură țară și a plătit cu viața pentru îndrăzneala de a mărturisi și împlini cu fapta acest ideal. Reproducerea s-a făcut după originalul care prezintă situația Țărilor Române, mai ales în epoca și sub stăpânirea lui Mihai Viteazul, Domn al Țării Românești și Ardealului și a toată Țara Moldovei, așa cum singur s-a intitulat și considerat pe bună dreptate. Mihai Viteazul a folosit această titulatură completă într-un hrisov, la Alba Iulia la data de 6 Iulie 1600 confirmând, documentar prima unire politică a celor trei ţări române (unirea efectivă fusese realizată la sfârşitul lunii mai 1600). Ediția actuală este îmbogățită grafic, dar fidelă cartografic unui original din anul 1923.

Pachet "Iubesc România". Patru Hărți rare de Colecție în mapă vintage handmade personalizată, ce oferă o notă autentică și un plus de originalitate acestui set care stărnește nostalgii. Cele patru hărți sunt: 1. Dacia - Harta comorii lui Decebal ((vechea vatră a geților traci) adevărata hartă a comorii lui Decebal. 2. Harta Moldovei în timpul lui Ștefan cel Mare cu 23 de Județe. 3. Harta Țărilor Române în epoca lui Mihai Viteazul. 4. România Mare cu 76 de Județe numerotate și împărțite pe regiuni istorice.

Reproducere după o hartă foarte rară a României Mari cu 76 de județe numerotate și grupate în șapte regiuni istorice: 1 Ardeal, 2 Bucovina, 3 Basarabia, 4 Moldova, 5 Oltenia, 6 Muntenia, 7 Dobrogea. Acestea împreună cu, Maramureș, Crișana și Banat, corespund exact celor 10 provincii istorice românești interbelice, Ediția actuală este reconstituită și îmbogățită grafic, dar fidelă cartografic originalului din anul 1923.

Reproducere după o hartă foarte rară ce prezintă situația Țărilor Române în epoca și sub stăpânirea lui Mihai Viteazul. Domn al Țării Românești și Ardealului și a toată Țara Moldovei, așa cum singur s-a considerat, Mihai Viteazul a folosi această titulatură completă într-un hrisov, la Alba Iulia la data de 6 Iulie 1600 confirmând, documentar prima unire politică a celor trei ţări române (unirea efectivă fusese realizată la sfârşitul lunii mai 1600). Ediția actuală este îmbogățită grafic, dar fidelă cartografic unui original din anul 1923.

Reproducere colorizată, redimensionată și adnotată după originalul publicat în 1603, într-o ediție a faimosului atlas Theatrum Orbis Terrarum al marelui cartograf Abraham Ortelius. bazată pe hărți realizate de Jacobo Castaldo în 1559 și 1560. În sud-est vedem Romania bizantină, care era parte a vechiului Imperiu Roman de Răsărit, iar în zona superioară a hărții, Valachia, Moldavia, Bessarabia și Valachia Interior, adică Transilvania. În harta lui Castaldo, „Romania” desemnează fosta Tracie bizantină parte a Imperiului Roman de Răsărit, iar nu Țările Române. Termenul marchează o continuitate istorică a numelui „Romania” ca denumire a Bizanțului, înainte ca acesta să fie adoptat, mult mai târziu, de statul modern român. Inscripțiile pe hartă sunt în limba latină iar orașele și caracteristicile geografice importante sunt marcate în detaliu, oferind o imagine asupra peisajului politic al regiunii la sfârșitul secolului al XVI-lea, ilustrând magistral intersecția dintre artă, știință și istorie.

O frumoasă hartă istorică și geografică a Transilvaniei, realizată de celebrul cartograf Gerard Mercator și republicată în 1633, de gravorul și cartograful olandez Henricus Hondius, într-o ediție celebră denumită Atlasul Mercator-Hondius. Harta de față se regăsește într-una din cele cinci ediții de mare succes ale atlasului, publicate între anii 1623-1633 de fiul lui Jodocus Hondius, anume Henricus. Frumoasă, bogată în detalii și relevantă prin simplitatea esențializată a graficii, aceasta rămâne o hartă de referință.

Reproducere colorizată, redimensionată și adnotată după originalul tipărit în 1695, probabil de către editorul și tipograful François Halma, într-o ediție care a avut la bază harta lumii publicată de Gerardus Mercator în 1578, care la rândul ei reflectă fidel viziunea cartografică a celebrului geograf, astronom și matematician Claudius Ptolemeu. Harta lumii realizată de Ptolemeu este una dintre cele mai importante și emblematice opere cartografice din istorie și rămâne prima hartă modernă a lumii. Pe lângă importanța sa extraordinară pentru geografie, harta reflectă viziunea romană asupra lumii antice. Principiile care stau la baza acesteia au fost consolidate și dezvoltate de-a lungul vremii, devenind fundamentul cartografiei și geografiei moderne. Faimosul cartograf Gerardus Mercator, a fost fascinat și pasionat de opera lui Ptolemeu și de înțelegerea sa geografică a lumii. Unul dintre obiectivele sale esențiale, a fost să realizeze propria versiune autentică a lucrării Geographia scrisă de Ptolemeu și a reușit să facă asta până la urmă, eliminând în mod deliberat interpretările eronate ale editorilor anteriori, care intenționau să îmbunătățească opera fundamentală a geografului egiptean. Obiectivul lui Mercator a fost să ofere o imagine fidelă a viziunii lui Ptolemeu asupra lumii din secolul al II-lea și a reușit să o facă magistral realizând această bijuterie de hartă. Deși Mercator este probabil cel mai cunoscut pentru hărțile moderne și proiecția cartografică care îi poartă numele, el a fost și un veritabil maestru artist care a gravat personal multe dintre operele sale. Ediția nouă din 1695 ridică ștacheta și mai sus, are margini decorative noi impresionante cu cele patru elemente constitutive esențiale personificate, apă, aer, foc și pământ. Dpdv. artistic și grafic rămâne una dintre cele mai importante și frumoase hărți ale lumii care merită a fi înrămată și expusă la loc de cinste.