Harta Moldovei in timpul domniei lui Stefan cel Mare Voevod, cu Basarabia, Pocutia si organizarea in 23 de judete
49,61 RON
Preț incluzând TVA
Descriere
Reproducere după o hartă foarte rară și detaliată ce prezintă situația Moldovei în timpul domniei lui Ștefan cel Mare. Harta cuprinde atât Basarabia cât și Pocuția precum și organizarea în 23 de județe. Dintre acestea, 16 își vor păstra denumirile istorice peste 400 de ani și vor figura cu același statut repartizate în diferite regiuni (Moldova, Basarabia, Bucovina) în cadrul României Mari atunci când aceasta a fost organizată doar pentru aproximativ 8 ani în formulă administrativă inedită a celor 76 de județe (această hartă foarte specială și prea puțin cunoscută a României Mari cu 76 de județe numerotate și împărțite pe regiuni istorice, este publicată în cadrul proiectului „Iubesc România” și poate fi comandată).
Specificații
A3, 420 mm x 297 mm
Mironescu Vladimir
1908
2021
Tub protector
Povestea Hărții
Județele Iași, Roman, Vaslui, Tutova, Tecuci, Putna, Covurlui, Fălciu și Neamțu vor rămâne istoric în Moldova. Orhei, Soroca, Hotin, Tighina (ca reședință a județului Bugeac pe hartă) și Cetatea Albă vor ajunge în Basarabia. Cernăuți și Suceava vor ajunge în Bucovina. Ediția actuală este regândită grafic, dar fidelă cartografic unui original din anul 1923.
Conform legendei și în completarea ei, harta conține informații, note, ani, simboluri și marcaje relevante trecute și localizate grafic. Trebuie menționată subâmpărțirea administrativă în Țara de jos, Țara de sus și Basarabia precum și notarea celor 23 de județe alocate fiecărei țări în parte.
Hotarul țării, reședințele de județ, punctele strategice înălțate, localitățile unde Ștefan cel Mare a purtat război, precum și fortificațiile, cetățile, curțile domnești cu biserici, alături de toate celelalte biserici zidite de el sunt trecute pe hartă.
Este interesant de analizat, prezența Sfântului Munte Athos în cadrul hărții, jos în dreapta legendei. Aceasta se datorează ctitoriilor importante realizate acolo de domnitorul român. Observăm, menționarea mănăstirii Zograf (Zografu) care a fost zidită de Ștefan cel Mare (a refăcut-o aproape integral între anii 1466-1502).
Pe harta peninsulei, distinct de semnul „biserică construită de Ștefan” în dreptul mănăstirii Zograf, apare un cerc, adică simbolul pentru „punct strategic” și notarea „turn pentru corăbii” (arsanaua sau portul) care a fost zidit tot de către domnitorul moldovean.
În estul hărții remarcăm Stema Moldovei și mențiunea că a fost publicată cu binecuvântarea Episcopului Hușilor, Conon Arămescu-Donici. Acesta a fost ales Episcop în anul 1902 și apoi Mitropolit-Primat în 1912. La vest harta se echilibrează grafic cu portretul lui Ștefan cel Mare și notarea anilor săi de domnie
Pe lângă farmecul acestor elemente istorice se remarcă hotarul țării, dar și marcajul coloristic al vecinătății cu Galiția (în 1349 a fost cucerită de poloni iar din 1352 a fost inclusă în componența Poloniei), cu Podolia (regiune istorică unde românii au fost cândva băștinași iar apoi doar majoritari, stăpânită mai pe urmă pe rând de către poloni, turci, prusaci, ruși și apoi din nou de polonezi), cu Lituania precum și cu Transilvania (care menționează „Trei Scaune”) și Muntenia.
Bogăția impresionantă de informații a legendei și citatul colosal despre marele domnitor, întregesc imaginea istorică inedită a hărții.